La multi ani! Bonne annee! Happy new year!

Craciun fericit tuturor, prieteni sau dusmani...din tara sau din afara ei...

Mesaj din sticla

Scrisoarea unui tata catre fata lui

---

Draga mea, dupa cum vezi eu am imbatranit...si te rog sa ai mai multa rabdare cu mine si sa intelegi prin ce trec. 

Daca ne plimbam si iti repet de o suta de ori acelasi lucru, te rog nu ma intrerupe...doar asculta-ma. Aminteste-ti cand tu erai mica si eu iti citeam aceeasi poveste noapte de noapte pana adormeai.

Cand nu vreau sa fac baie, nu ma certa si nu ma face de rusine. Cand erai mica, eu alergam dupa tine si inventam tot felul de lucruri ca sa faci baie. 

Cand ma vezi cat de ignorant sunt cu noua tehnologie, ai rabdare cu mine. Aminteste-ti ca eu si mama ta te-am invatat sa mananci, sa mergi, sa te imbraci iti piepteni parul.
Daca uneori pierd firul a ceea ce vorbim, da-mi timp sa imi amintesc si nu te enerva. In inima ta ar trebui sa stii ca pentru mine important e doar sa imi petrec cat mai mult timp langa tine.

Am imbatranit si picioarele imi obosesc...nu imi cere sa merg la fel de repede ca in trecut...aminteste-ti ca eu ti-am oferit mana mea cand tu ai facut primii pasi. 

Cand aceste timpuri vor veni, nu fii trista.. doar stai cu mine si intelege-ma cu dragoste...in timp ce eu ma apropii de sfarsitul vietii mele. 

Te apreciez si ma bucur pt timpul pe care il imparti cu mine. Cu cea mai mare dragoste si un zambet larg vreau sa iti spun ca te iubesc, fetita mea mica.

Teorie...dar aplicata...

Doar ceilalti sunt responsabili pentru felul cum te percep…

Celălalt te jigneşte, te umileşte, te scuipă şi tu poţi zâmbi. Nu-ţi surâde genul acesta de libertate? E posibil, e chiar la îndemâna ta. Aşa eşti tu în mod natural, împăcat şi fericit, când nu îţi imaginezi că eşti altfel. Nu te mai chinui să obţii aprobarea, simpatia, medaliile sociale. Te poţi face de râs, îţi dai voie să fii ridicol şi eşti primul care se amuză.
Unde s-a dus puterea imensă pe care ceilalţi o aveau asupra ta? Le-ai retras-o. Puterea pe care ei o aveau era puterea pe care tu le-o dăduseşi. Ai reechilibrat situaţia. Fiecare cu puterea lui! Eşti fericit să fii aşa cum eşti. Chel, sărac, rubicondă, slabă, vulnerabilă, nătâng, handicapată, fără facultate, fără master, de condiţie socială modestă, fără vile în Băneasa, bâlbâit, nu prea sociabilă, etc. Tu eşti şi nu eşti aşa. Aceste caracteristici există, evident, dar nu te definesc.
Neavând limite, tu eşti sau poţi fi în toate felurile, ceea ce este echivalent cu a spune că eşti vid sau nedeterminat. Lao Zi spune: “Există ceva înaintea cerului şi pământului. Cât calm! Cât gol! Stă singur, nu se schimbă, se manifestă pretutindeni. Poate fi considerat izvorul pentru orice există. Nu-i cunosc numele aşa că îl voi numi Tao”.
Eşti de neatins. Toată vulnerabilitatea ta a rămas undeva la periferie. Prestigiul social, succesul, respectul comunităţii sau grupului de apartenenţă forţa acestor manipulări s-a evaporat. Deoarece nu te mai identifici cu o imagine, nu mai ai nici o etichetă de apărat. Poţi măcar să visezi la asta? Cineva te priveşte dispreţuitor dintr-un Jeep şi tu îi faci cu mâna din Trabant. Ziarele spun că eşti un pervers sexual şi tu inviţi jurnaliştii la o cană cu ceai. Familia crede că ai căzut sub influenţa nefastă a anturajului şi tu îi împrumuţi să-şi pună termopane.
Pe partea cealaltă, dacă nu îţi mai iroseşti energia încercând să aperi etichetele, o poţi investi cu adevărat în ceva creator sau valoros. Câinii latră, caravana trece. Sau, conform Luca 6, 44: “Căci orice pom se cunoaşte după roadele lui. Nu se strâng smochine din spini, nici nu se culeg struguri din mărăcini”. Ceea ce cred ceilalţi despre tine este în totalitate problema lor. Ei nu se raportează la tine, ci la imaginea pe care o au despre tine, iar tu ai înţeles pentru totdeauna că nu eşti o imagine. Ei sunt responsabili pentru felul cum te percep. Te resping pentru ceea ce cred că eşti, tot aşa cum te ridicau în slăvi. ATENȚIE, HOAȘCĂ BĂTRÂNĂ...ȘI VOI, HOAȘTE MAI TINERE...
Vei încerca să trăieşti la înălţimea aşteptărilor sau te vei strădui să-ţi îmbunătăţeşti imaginea? Nu. Ai lucruri mai bune de făcut. Psihologic vorbind, una din binefacerile constientizarii este că nu mai depinzi emoţional de nimeni. Nimeni nu te mai poate face fericit deoarece tu eşti deja fericit. Ce libertate extraordinară e asta! Să le dai drumul din strânsoare oamenilor pe care îi iubeşti. Mai mult decât atât. Să îi ajuţi să devină mai liberi, să-i sprijini să evolueze fără să te lipeşti de ei, să îi fixezi sau să le smulgi promisiunea că vor rămâne cu tine.
Experimentează pentru o zi cum e să trăieşti fără aşteptări. Ţi-ar plăcea ca fiul tău să te iubească. Dar el nu te iubeşte. O iubeşte doar pe soţia ta (mama lui). Iată ceva cu care poţi trăi liniştit, o realitate la care te poţi adapta. Nu te aştepţi ca fiul tău să te iubească în virtutea faptului că îi eşti tată. Natura umană este atât de surprinzătoare. Tu ai grijă de el pentru că simţi această nevoie, dar el nu e obligat să răspundă similar. O să te bucuri dacă o va face vreodată. Până atunci, te bucuri să îţi exprimi propria iubire fără să aştepţi nimic în schimb.
Eşti femeie. Îţi place un anumit bărbat. Îi oferi afecţiunea ta, îl sprijini în proiectele sale. Dar nu ai aşteptări. Te-ai bucura să vină şi el în întâmpinarea ta, să îţi împărtăşească sentimentele. Dar el nu face asta. Iar tu nu suferi. E de necrezut, nu-i aşa? Nu suferi pentru că eşti focalizată pe ceea ce dăruieşti şi nu pe ceea ce nu primeşti. Aceasta nu este negare. Tu cultivi această relaţie nu pentru a primi, ci pentru a oferi. Este ca atunci când te trezeşti fericită într-o dimineaţă şi îi zâmbeşti unui necunoscut în drum spre birou. Nu te aştepţi ca el să-ţi întoarcă zâmbetul. Bucuria ta a fost să oferi.
Fericirea pe care eu o asociez cu starea de constientizare este fără început, fără cauză. Ea exista acolo din totdeauna, însă doar acum ai binevoit să o guşti. Şi pentru a înţelege în ce fel nu presupune un Eu, evocă o activitate pe care o realizezi cu foarte multă plăcere. Ce se întâmplă atunci? Uiţi de tine. Nu ştii când trece timpul. Dacă te durea ceva înainte de a începe respectiva activitate, pe parcursul derulării ei nu mai simţi durerea. Sper că în viaţa ta există măcar o activitate de acest tip! Altfel e mare pocinogul. “

Bunul meu prieten - o alta victima

!!!!

E bine asa

 Când cineva te jigneşte nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiească prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta ea vine prin moarte Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime. 

Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate.

   Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat ne putem vindeca de o boală gravă. Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune v-a iradia atât de multă iubire către întreaga lume încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.

     Cum dăruieşti aşa primeşti. Răzbunându-te te faci egal cu adversarul. Iertându-l te arăţi superior. Iertând ne eliberăm pentru a ne putea înălţa.  Să fim conştienţi că iertând îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând  oferim libertate. Să alegi calea iertării,  pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.
 Dependenţa naşte frica, îndoiala, depresia şi supărarea.  Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa. Cu cât veţi intensifica dorinţele omeneşti cu atât  va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistrugere. 

Orice dorinţă când se agaţă de tine devine stăpânul tău. 

   Când eşti mânios, mânia devine stăpânul tău, te acaparează complet. Astfel mânia ta, în această stare, va face lucruri pe care mai târziu le vei regreta.

    Dependenţa naşte agresivitatea. Iar agresivitatea produce boala. Boala purifică sufletul omului şi îi fortifică sistemul imunitar.  Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia. Cu cât este mai puternică  dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.  Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă distructivă.Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor .

Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite pentru că ele pot prelungi durata lor. Când nu vorbim cuiva despre  problemele noastre noi ne îndepărtăm de ele. Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri. Ţânţarii şi furnicile apar când este prezentă trufia.  Când ţânţarul vă înţeapă este o umilinţă pentru dvs. El este de mii de ori mai mic decât dvs. şi reuşeşte să vă înţepe simţitor. În această situaţie dacă nu vă enervaţi trufia descreşte. Deci ţânţarii ne pot ajuta la ameliorarea destinului şi micşorarea trufiei..
     Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe încercaţi să nu aduceţi sentimente acasă. Ieşiţi în stradă- cu deosebire în locurile înverzite - şi plimbaţi-vă.  Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic. Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea in favoarea iubirii , rugaţi-vă.

Dacă un om fură şi înşeală pe alţii o viaţă întreagă, el va fi pedepsit să suporte şi pagubele pe care le-a făcut  altora. În concluzie,cel care a făcut bine va recolta binele, iar cel care a făcut un rău fizic sau spiritual va recolta răul fizic sau spiritual.
 Ataşamentul  înseamnă alipirea sufletului de ceva sau cineva (părinţi, persoana iubită, copii, profesie, obiecte, daruri etc).  Ataşamentul faţă de cele pământeşti produce un uriaş rău lucrului de care ne ataşam, în acelaş timp suferă şi cel ce se ataşează.
     Dacă omul se ataşează sufleteşte de: hrană, plăceri sexuale, casă, avere, bani etc. sufletul lui este cuprins de lăcomie, de ură şi frustare.  În această situaţie el trebuie să piardă toate bunurile pentru a-şi purifica sufletul. Omul ştie foarte bine că nu va lua nimic cu sine în mormânt.  Cu cât suntem mai ataşaţi de stabilitate cu atât mai greu suportăm schimbările vremii şi suntem mai bolnăvicioşi. 

    Ataşamentul faţă de dorinţe duce la destrămarea relaţiilor familiare şi a acelora din afara familiei.
 În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat cu atât mai mult creşte dependenţa de el.   

    Dependenţa de valorile umane ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.
Când căsătoria este bazată numai pe sentimente sexuale, ea nu poate fi îndelungată. Când sentimentele slăbesc intervine înşelarea, iar căsnicia se destramă.

     Familiile care sunt întemeiate în primul rând pe prietenie şi respect sunt fericite şi durează mult. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură. O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere.  Femeile din viaţa ta sunt doar începutul experienţei tale cu ele. Dacă te părăsesc ia-le aşa cum sunt şi mulţumeşte-le că te-au părăsit.

Căsătoria trebuie studiată întâi cu ochiul, apoi cu microscopul şi în sfârşit cu telescopul. Cu cât ne concentrăm lăuntric asupra vieţii îmbătrânim şi ne despărţim repede de viaţă.
 Este mai bine să plângeţi decât să urâţi. Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă, agresiunea se acumulează în mod inevitabil. Atunci când plîngeţi agresiunea apărută se distruge .

Dragostea are o mare putere de vindecare fizică, mentală, emoţională şi spirituală. Plăcerea de a bârfi, minţi şi răni alţi oameni provoacă efecte karmice devastatoare pentru sufletul care critică. El se condamnă singur să trăiască în închisoarea neliniştii interioare.

    De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi. 

    Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente   etc. se întorc la noi producănd efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic. De aceea nimeni nu poate face rău altuia fără să plătească. De aceea oricând aveţi gânduri negative despre o persoană să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei. Când ne gândim la cineva se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice  gând rău reprezintă un atac  energetic care aduce un prejudiciu omului  respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru . 

    Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om. 
Imaginaţia are puterea de a crea realitatea. Câmpul părinţilor începe să distrugă câmpul copilului şi acesta se va naşte bolnăvicios, fricos, obsedat. 

Faptele mamei şi comportamentul în timpul sarcinii determină soarta şi sănătatea viitorului copil. Părinţii le transmit copiilor o informaţie completă a comportamentului lor şi al strămoşilor lor. Această informaţie stă la baza formării destinului copilului, a corpului, caracterului şi spiritului acestuia. Principala informaţie ereditară se transmite nu numai genetic, dar şi prin intermediul câmpului. Mama este indisolubil legată prin câmp de copilul său şi, de aceea,  trăirile emoţionale ale mamei îl influenţează activ pe acesta. Dacă este vorba de ură, de separare de omul iubit, acest lucru va însemna o adevărată catastrofă pentru copil. Structura negativă a câmpului femeii determină multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

 Răul nimicitor şi total vine atunci când copiii majori şi capabili de muncă continuă să trăiască lângă mama lor, să se bazeze pe ea, iar ea, la rândul ei, permiţând să fie exploatată din toate punctele de vedere.

     Să mulţumeşti părinţilor ceea ce eşti tu astăzi, iar copiii tăi ţie îţi vor mulţumi pentru ceea ce vor fi ei mâine.
     Egoismul şi interesul personal ne izolează de restul oamenilor şi acest simţ al separării îi face pe oameni insensibili la nevoile altora.  O persoană egoistă manifestă un ataşament excesiv pentru ea însăşi, este o plagă socială. Egoiştii au foarte puţini prieteni. Câteva cunoştinţe şi relaţii superficiale le umplu viaţa. Contactele cu  ceilalţi sunt limitate. Prin felul de a gândi se închid în lumea lor strâmtă.   Prin gândurile voastre puteţi să schimbaţi un egoist făcându-l generos. Să se emită spre el numai vibraţii de generozitate şi bunăvionţă.
Dispreţul faţă de noi şi profunda nemulţumire faţă de sine constituie o agresiune faţă de Dumnezeu.  Dispreţul şi blamarea omoară înainte de toate iubirea faţă de un alt om.  Orice ticăloşie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea faţă de el. 
Ura este o forţă care te leagă de persoana pe care o  urăşti. Ancorarea de înţelepciune dă naştere dispreţului.Acesta începe de la cap. De aceea se blocheză biocâmpul în regiunea capului..  În curând dispreţul se întoarce împotriva propriei persoane. De aceea, se deteriorează câmpul în jurul rinichilor şi apare distrugerea acestora.

 Nimeni nu poate strânge bani dacă-i dispreţuieşte. Zgârcenia şi economia aduc boală şi dezastre.

 Deci secretul armoniei este ... sa ne imaginam iubire !!!

Citeste lumea

România	765
Rusia	152
Belgia	122  Ha, ha, ha...
Statele Unite ale Americii	87
Germania	15
Italia	12
Marea Britanie	9
Spania	6
Franța	2
Australia	1 Uite asa dobandesc tarfele rurale popularitate...pana la urma, tot datorita mie...ca ele raman populare acolo, in satul lor, pentru generozitatea cu care isi impart "gratiile" ciobanilor locali. Nu-i asa, "fericitilor"?

Asa zicem...

Prin iubirea vrăjmaşilor, a duşmanilor noştri, ne facem fiii Celui Preaînalt, fiii lui Dumnezeu. Iubirea vrăjmaşilor este cea mai mare virtute creştină. Fără această virtute nu ne mântuim, nu dobândim împărăţia cerurilor.

Pentru împlinirea acestei porunci, avem nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. Dumnezeu ne dă acest ajutor în măsura în care ne rugăm şi ne smerim luând aminte la faptul că Dumnezeu ne-a iertat, cum scrie Sfântul Apostol Pavel, când eram vrăjmaşii Lui prin necunoaşterea Lui şi, mai ales, prin păcatele noastre prin care ne împotrivim împlinirii poruncilor Lui. Dumnezeu ne-a iertat din nemărginita Lui iubire arătată prin trimiterea Fiului Său în lume, Care S-a întrupat şi a pătimit şi a murit pe Cruce (Romani 5, 10).

Mântuitorul ne spune să facem bine vrăjmaşilor noştri (Luca 6, 35), să ne rugăm, să-i binecuvântăm şi să nu-i blestemăm (Matei 5, 44). Să nu răsplătim răul pe care ni-l fac cu răul. Sfântul Ioan Gură de Aur ne dă şi sfatul acesta: „Să-i salutăm noi pe vrăjmaşii noştri şi să nu aşteptăm să ne salute ei“. În acest sens, avem multe pilde din vieţile Sfinţilor. De exemplu, amintesc de una din Pateric, o carte cu povăţuiri ale sfinţilor pustnici din vremea Sfântului Antonie cel Mare: un bătrân a oferit unui alt bătrân o locuinţă, o chilie călugărească. Aceste două chilii erau aproape una de alta. După un timp, bătrânul care a primit chilia spre folosinţă era cercetat pentru povăţuiri duhovniceşti de mai multe persoane decât bătrânul care a dat chilia. Din lucrarea diavolului, s-a iscat mare vrăjmăşie între cei doi bătrâni. Într-o zi, bătrânul care a dat chilia s-a pornit mânios ca să-l scoată din chilia donată. Bătrânul care a primit chilia, neştiind de planul bătrânului donator, l-a întâmpinat cu mare bucurie, oferindu-i ospitalitatea cuvenită. Bătrânul cel mânios, văzând dragostea celuilalt, a aruncat băţul şi s-au îmbrăţişat, împăcându-se, iertându-se. În zilele noastre, povestea un bun creştin că o rudă foarte apropiată îl vrăjmăşuia, rupând legăturile fireşti şi creştineşti între rude. Creştinul vrăjmăşuit a hotărât ca de ziua de pomenire a morţilor, când se împart străchini, farfurii cu mâncare la săraci, dar şi între rude, să meargă cu strachina cu mâncare la cel care-l vrăjmăşuia. Acesta, văzându-l pe cel vrăjmăşuit, a rămas pentru o clipă nedumerit şi apoi îndată s-au îmbrăţişat, s-au împăcat.
Din toate acestea vedem cât de folositor este sfatul Sfântului Ioan Gură de Aur cu privire la iubirea vrăjmaşilor, împăcarea provenind de la unul dintre cei care au mai multă înţelegere decât celălalt.
Dacă te simţi nevinovat, s-o iei înaintea celui care te vrăjmăşuieşte. Sfântul Apostol Pavel spune în această privinţă următoarele cuvinte: „Dacă vrăjmaşul tău este flămând, dă-i de mâncare; dacă îi este sete, dă-i să bea, căci, făcând aceasta, vei grămădi cărbuni de foc pe capul lui“ (Romani 12, 20). Nu te lăsa biruit de rău, ci biruieşte răul cu binele.
Cărbunii de foc, spun Sfinţii Părinţi, înseamnă dragostea noastră creştinească şi harul Sfântului Duh care s-a coborât în limbi ca de foc în ziua Cincizecimii peste Sfinţii Apostoli şi care coboară şi peste noi în Sfintele Taine de care ne împărtăşim, îndeosebi în Sfânta Taină a Spovedaniei, în care ni se iartă păcatele şi în Sfânta Taină a Euharistiei în care ne împărtăşim cu Preasfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului Iisus Hristos. Smerenia, rugăciunea şi faptele de milostenie ne dau puterea, cu lucrarea Sfântului Duh, ca să iubim pe vrăjmaşii noştri, iubire care ne face fii ai lui Dumnezeu, moştenitori ai împărăţiei cerurilor.

Starea de vrăjmăşie între oameni aduce moartea sufletului şi îmbolnăvirea trupului şi deopotrivă grăbirea morţii trupului. De aceea să punem la inimă cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „Dacă se poate, pe cât stă în puterea voastră, trăiţi în bună pace cu toţi oamenii“ (Romani 12, 18), iar în privinţa iubirii vrăjmaşilor să luăm aminte că aceasta este porunca lui Dumnezeu Care plineşte lipsurile noastre sufleteşti şi ne dă puterea cuvenită să iertăm pe vrăjmaşii noştri ca şi Dumnezeu să ne ierte pe noi care-i devenim vrăjmaşi prin neîmplinirea poruncilor Lui, care înseamnă viaţă, viaţă veşnică.

--
Publicat de către Comunitatea virtuala la Biserica Romanilor , 9/30/2012 09:34:00 PM

Cat rau poate face o tarfa - un film grozav

Asemanari izbitoare cu toata mizeria provocata de tarfe in jurul lor...nenorocirea omenirii...
Merita cu prisosinta descarcat si vazut.

http://filme-online-gratis.com/blog/2011/04/13/znachor-vraciul-1982/

Ca doar e Sfanta Maria, nu? Cu dedicatie...

Sfanta Curva Maria

in fiecare dimineata cand mi se face rau de la primele cateva tigari, ma gandesc "trebuie sa ma las de fumat ca-s scumpe ca naiba"...
ca fiecare adolescent care isi pune intrebari tipice varsei si pubertatii ma tot gandeam la Dumnezeu... nu doresc sa ofensez pe nimeni si nu incerc sa demonstrez cat de ateu sunt eu sau cat de credincios... in cea mai cunoscuta carte din lume, Biblia, sunt doua personaje atat de diferite, incat prin antiteza lor aproape m-au intrigat... Sfanta Fecioara Maria, mama lui Iisus si Maria Magdalena, curva devenita mai apoi mironosita ... ametit de atata rom la la 50 de bani cincizeciu`, intr-un bar murdar, printre ritmuri de manele, maini murdare, miros de dinti stricati si alcool ieftin, aud, pioase, doua femei cum socate de barfele lor isi soptesc ca pentru ele insele "Sfanta Fecioara Maria..." si o adunatura de betivi suparati care-si striga unu altuia "ma-ta-i curva..."... ciudat... Dumnezeu e o "perfectiune"... e divinitatea suprema care fiind perfect creeaza doar "lucruri perfecte"... noi oamenii suntem niste "facaturi dupa chipul si asemanarea" demiurgului nostru... evident, neavand cum sa greseasca nici in cel mai mic detaliu, suntem perfecti... si totusi niste oameni care mor, care se prostitueaza in fiecare zi pentru afirmarea sociala, care se complac intr-o abundenta de vicii, nu as spune ca sunt intocmai perfecti... as spune mai degraba ca sunt total imperfecti... o contradictie... chiar si matematic vorbind e o contradictie... nu rezulta din 2 afirmatii logice una la fel de acceptabila ca si cealalta(poate ma insel... nu sunt bun la matematica)...
acum inteleg... norul de ceata din jurul meu s-a risipit... a deschis barmana geamurile si usa ca sa iasa fumul... pot sa trag mai in voie din tigara mea si sa incerc sa pricep...
daca suntem atat de perfecti si atat de imperfecti in acelasi timp nu poate decat sa rezulte ca noi oamenii suntem perfect de imperfecti... perfectiunea imperfectiunii...
uh... acum ca am inteles si asta ma duc sa incerc sa conving pe cineva sa mai imi faca cinste cu cincizeci` de rom si sa imi dea si un fir de tigara...

Publicat de TudorDombiCatalin la 10:54

Din "cultura" neamului...

E scrisul scorpiei batrane...o mostra de cultura, asa ca e normal sa fi iesit ce a iesit de pe urma sa...
Si, ca urmare, toate au numai din astea in cap, ca s-a transmis si la urmasi. Cine e obiectiv, isi poate da seama usor despre ce valoare morala au astea...desi dincolo de vorbe, s-a si vazut "in practica".
Cosma Nicolae, din Medias? Sinonim cu Padurean Ioan, din Cuci? Da...Mama-fiica...de ce? Pentru ca ambii le-au tratat la timpul respectiv cum meritau..,cu cate un sut in fund...

Din realizarile neamului

Ei, iata un fragment din ceea ce era cu cativa ani in urma casa in care locuiesc talharele...pana am venit eu, prostul lumii, sa o fac asa cum este acum...in timp ce doamna isi facea de cap cu ciobanii tinutului...

Cu draaaag......

Versuri "Mahsat - Du-te dracu'"

Tiparire    Trimite prin Y!M  Twitter  Facebook     Download

Toate tarfele`s la fel, neh-neh, nu`i asha
Nici o tarfa nu`i la fel de tarfa cum e tarfa mea
Eu tzineam la ea, ea tzinea, doar sa ma faca
Toate buna pan`am spus gata! javra pleaca!
Nu veni la mine sa ma batzi la cap spunand
Ca tot ce ai in plus in tine.mi apartine, pe naiba
Ce n.ai da tu acum sa ma vezi cum pun botu`
Din start ai fost tarfa ai facut din prima noapte totu`
Tot tu ai spus prima du-te dracu` (du-te tu)
Ma duc da vi cu mine sau ramai cu altu`
Stiu, profitzi de faptu` ca`s plecat si.tzi faci de cap,
Stii (stii) k dak aflu itzi rup capu` imediat
Fii constienta daca plec, plec definitv
Stii cum sunt, stii ca n`am nevoie d`un motiv solid
Ti`am spus de la bun inceput, asta sunt
Am tot ce vreau insa prea putzine nu, baietzii mei
Nu`s o problema cat timp nu te`ncurci cu ei
Vrei sa fi cu mine fi cu mine ashea cum sunt shi ei
Neconditzionat, suta la suta
Ai fost doar la`nceput apoi te`ai dus dracu` de tarfa! (Fah!)



(refren)(bis)

Si tzine bine minte numele,
Ca s`ar putea sa`l auzi prin toate partzile
Si n`ai sa uitzi niciodata ca ai fost cu mine
Du-te dracu`! De la mine pentru tine!



Nu`mi plac outsider`ii n`au treaba`n treaba mea, n`au ce cauta,
Cum dracu` m`ai scapat chiar tu, javra
Ai vrut mereu sa scriu despre tine, uite ca scriu
Dar nimik de bine, nu pot,
Fugea pamantu` de sub mine cand puneai tu bot
Shi`asta nu e tot, m`ai facut sa cred c`ash putea avea noroc!
Cand tot ce fac cu tine`n stanga, fratzii mei in dreapta`i
Tot ce vreau ai tot ce`ashtept de la viatza asta
Nu mi`ai dat mereu de`ajuns,
Nu mi`ai dat mereu de`ales candva credeai k`ai intzeles,
Acum itzi spun ce n`am putut sa`tzi spun direct, sunt calm
Intr`un fel sau altu` vina`mi apartzine, nu te condamn
Ce`ai facut ai facut nu face nimic,
A trecut tot, intotdeauna am mintzit
Am boala pe tine shi p`ala cu care stai tu
Ce tzi`am spus atunci merge shi`acu`, Du-te Dracu`!



(refren)(bis)

Si tzine bine minte numele,
Ca s`ar putea sa`l auzi prin toate partzile
Si n`ai sa uitzi niciodata ca ai fost cu mine
Du-te dracu`! De la mine pentru tine!



Sa nu ma tzii minte pentru mine, ejti ce`a fost
Ce`a fost a fost de prost gust, recunosc
A fost frumos pan`ai vrut sa ma iei de prost
Te`am trimis acasa, te`ai intors shi`ai dat`o la intors
Degeaba nu plang dupa tine nu mi`e dor de tine
Insa`injur de fiecare cand aud de tine, voi fi mai bine
Tzi`ai gasit un alt tampit, doar sunt destui
Zi sa nu se bage ca sa nu`mi bag poola`n gura lui
Nu`i vina lui il folosesti, sa ma ranesti, faci spume cand nu reusesti
Prostesti lumea, faci pe victima ia poola,
Ia`o de la altu` a mea`tzi cunoaste bine shi piszda ji gura!

(refren)(bis)

Si tzine bine minte numele,
Ca s`ar putea sa`l auzi prin toate partzile
Si n`ai sa uitzi niciodata ca ai fost cu mine
Du-te dracu`! De la mine pentru tïne!
Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Dedicatie Ioanei...si intregului neam...cu scorpia in frunte...

Curve ca voi

Impuscat in cap ba,sar dintr-o duba
Derutat ca un popa ramas fara slujba
Banuiesc ca iar a fost o noapte grea
Ba-n pula mea ma inseala iar memoria
Dar o insel si eu pe ea,Ba
Gras-o ,iti plac rugaciunile
Ia un shot,ca-ti schimba optiunile
Urca-te pe bar,arata-ne ceva nu le fura
Daca nu ne-arati chiloteii, macar suge-ne pula
Sticlele vin si curg,
Tarfele vin si-o sug,
Banii vin ,se duc,
Fraierii fug demult
In club o ard bastard ca Busta
Unii descopera iarba si-o ard dasta rasta
Femeile platesc si azi faza asta
Ca lu’Adam i-a luat nevasta cu asta proasta
Voi o ardeti pe strada cu,bang-bang
Iar pizdele voastre proaste in gang-band
Eu n-o sa ma leg cu vre-una ,ca nu ma-ncape lesa
Cat timp femeile sunt tarfe sau viceversa

Noi santem bagabonti toti,va oripilam, Ha
Astia santem si cu asta defilam
Exista porci pe lume,astia santem noi
Dar nu exista curve mult mai curve ca voi


Am un pahar,o sticla ,o pizda se ridica
Vine la mine si-o strica cu chef de caterinca,ca
Adica nu stiu din revistele mondene
Esti atat de grasa de nu-ncapi in gandurile mele fa
Cu bala-n barba pleaca,cu gandu la-mea iarba
Ca m-a prins cu ea rulata,aprinsa-n bot tirata ,sa
Ne cunoastem de-nceput ,zice ea
De-nceput date-n gura matii nu in pula mea
Prima meserie din lume o practicati in spume
Poate nu conteaza rasa,varsta,nume
Femeia ta combina des iarba cu sexu,
Pana rupe vestu,durexu’ cu exu’
Esti tu materialista dar tine la cretini
Eu te iau la bani marunti adica, pe bani putini
Putin cate putin incerci,dar de la mine primesti
Decat dragoste,gonoree si ciuperci

Noi santem bagabonti toti,va oripilam, Ha
Astia santem si cu asta defilam
Exista porci pe lume,astia santem noi
Dar nu exista curve mult mai curve ca voi.

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

De vazut...si retinut...

O, om !

O, om, ce mari răspunderi ai Ce grijă trebuie să pui Ai spus o vorbă, vorba ta, Scrii un cuvânt…cuvântul scris de tot ce faci pe lume, în viata ta toată, mergând din gură-n gură, e-un leac sau o otravă, de tot ce spui în scris sau grai, căci gândul care-l scrii sau spui va-nveseli sau va-ntrista, tu vei muri, dar tot ce-ai zis de pilda ce la altii dai, s-a dus…în veci nu-l mai aduni, va curăti sau va întina, rămâne-n urmă drum deschis căci ea, mereu, spre iad sau rai si vei culege roada lui rodind sământa pusă-n ea spre moarte sau spre paradis, pe multi o să îndrume. ori mort, ori viu, odată. de dragoste sau ură. spre-ocară sau spre slavă. Ai scris un cântec, versul său, Arăti o cale, calea ta Trăiesti o viată…viata ta O, om! ce mari răspunderi ai, rămâne după tine în urma ta nu piere, e una, numai una, tu vei pleca din lume, îndemn spre bine sau spre rău, e cale bună sau e rea, oricum ar fi tu nu uita dar ce ai spus prin scris sau grai spre curătie sau desfrâu, va prăbusi sau va-nălta, cum ti-o trăiesti vei câstiga sau lasi prin pilda care-o dai lăsând în inimi rodul său vor merge suflete pe ea ori fericire pe vecie pe multi, spre iad sau către rai de har sau de rusine. spre Rai sau spre durere. ori chin pe totdeauna. mereu o să-i îndrume. Deci nu uita !... Fii credincios cu grijă si cu teamă să lasi în urmă luminos, un semn, un gând, un drum frumos, căci pentru toate neîndoios, odată vei da seamă. Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

Cum era de asteptat

Iata ca vacanta trece, iar fiica mea bineinteles ca nu a mers si nu va merge nicaieri, ramanand in groapa asta...bine ca a avut grija maica-sa, sa mearga in Belgia de Paste si sa o lase cu diavolul batran si boschetarul...Doar astia trebuie intretinuti, nu ajung banii mei si pentru fiica-mea...desi i-am trimis oferte de tabere foarte bune...
Uite asa se educa copiii, din generatie in generatie, si ajung dupa chipul si asemanarea primitivilor cu mofturi de oraseni si atitudini de tarfe rurale (vezi neamul, ca nu e departe...).

???!!!

http://www.trilulilu.ro/video-diverse/irina-loghin-ca-floarea-de-trandafir-1

Ceva interzis curvelor care-si bat joc de copiii lor pentru placerile lor animalice...si neamurilor care le ascund dezmatul...ca de exemplu, Ioana N. cu ai sai...

http://www.youtube.com/watch?v=SFjTt5wUJF8&feature=related

Multe intrebari...putine raspunsuri...

http://www.youtube.com/watch?v=JSHC_vwNT6w&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=zQYEqqXbOBU&feature=related


http://www.youtube.com/watch?v=N8C4WaYPlf0&feature=related

ATENTIE

Atentie la proteza dentara a doamnei...ca din aia e, si e si aia din banii mei...cand o folositi (pe doamna), puneti-o sa si-o scoata...sa nu care cumva sa muste, ca baga in gura tot ce prinde...

Pentru Ioana N. si Ioan P.(E.on) - cu "dragoste"vesnica...

http://www.youtube.com/watch?v=dT92YeUwjuQ&feature=related

Curva-i curva pana moare

http://www.vustv.com/xlsKju2q_JstE

Cocoon

Asta e...
http://www.youtube.com/watch?v=gzQM_iWXSvU&feature=related

Cu dedicatie, nenorocirii vietii mele...si celor dragi ei, care o sustin...

http://www.youtube.com/watch?v=AEHlOVyfHU4

Bineinteles, ei stiu cel mai bine pe cine tin in brate...deh, aparentele trebuie pastrate, cat de cat...
Asa am facut si eu, in naivitatea mea, cand am ajutat-o sa le pastreze, la 25 de ani, insurandu-ma cu ea...dupa ce si-a batut joc de celalalt...
Ca prost am fost, Doamne...doar lupul isi schimba doar parul, nu si naravul...

Nici eu nu stiu ce...

http://www.youtube.com/watch?v=nKwnI7c6Hpg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=6JkBXtjRPos&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=h_qjxI0nvTg&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=PdzCltD1Bz8&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=fCvgvnd6Duk&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=qbla2iSUWns&feature=related

Nici o asemanare cu tarfe, excursioniste, cheflii, talhari lacomi,  si altele nu este deloc intamplatoare....stiti voi la ce ma refer....

Dedicatie J(Io)anei si lui Ion...Iernut si Cuci...

http://www.youtube.com/watch?v=fLaDlr_zYyY

Doar ca Jana era invatatoreasa...iar Jean barbierea canepa de pe tevi...pe la E-On...

Acelasi Mircea Badea...despre .... Urmeaza link-ul...

http://www.youtube.com/watch?v=kUwSCtIg79w
Asa e si Alba ca zapada (Ioana A.N.) si neamul ei, din Iernut...pe pielea mea...
Dar, sper si cred ca vor fi auzite de Dumnezeu cand vor spune, tare sau in gand: "si ne iarta, Doamne, greselile noastre, precum iertam si noi gresitilor nostri."

Despre curve - Mircea Badea

Despre curve

In opinia mea, curva nu este persoana care face sex pe bani. Aceea este prostituata. O postura neonorabila dar corecta. Nu te iubesc, nu simt atractie fizica, dar stau capra pentru ca ma platesti. Ok. Cinstit. Curva insa, este dezgustatoare. Ea iti spune ca te iubeste, ca o atragi teribil, in timp ce sta capra pentru bani. Lucru pe care nu l-ar recunoaste nici in ruptul capului. Ba chiar o jigneste. O ultragiaza. O face sa planga pentru ca i-ai lezat delicatetea.
Dar notiunea de curva, in opinia mea, repet, n-are legatura exclusiva cu sexul. Ba chiar este egal distribuita intre sexe. Are legatura cu viata. Cu a fi in realitate ceva, dar a face eforturi teribile, ostentative de a parea exact opusul. Curva este libidinoasa si invaziva. N-are limite. Iti declara dragostea cu gura plina. E libidinoasa. Te trage de maneca. E ca spalatorii de parbrize din intersectii: nu se da dusa usor. Poate n-ai inteles din prima. Iti repeta. Ea are principii – atat de solide incat par inaccesibile pana si unui martir crestin halit de lei, e culta – Biblioteca din Alexandria era cat raftul ei pentru seara asta, e inteligenta – Kasparov s-a retras cand ea i-a explicat ca s-a terminat cu smecheria, are un suflet sensibil – salveaza tot, de la copacii patriei pana la copiii din Africa si tigrii din Sumatra. Ce sa mai, daca tragi linia, Iisus a avut noroc cu pozitionarea in timp, altfel nu intra nici in top ten.
Fiecare coltisor al fiintei auguste a curvei este descris de hiperbola. Actiunile, de superlativ. Evaluarile, de suprem. Curva este atat de artificiala, incat daca prosteste fara probleme pe adoratorii carpetei cu rapirea din serai, unui om de bun simt nu-i poate provoca decat dezgustul pe care l-ar simti Casanova in fata femeii gonflabile. Daca ii intorci oglinda in fata, curva practica eschiva, explicatia, atenuarea, ea va minimaliza prilejul si-ti va face un compliment gros ca sa-ti ia fata.
Eu nu pledez pentru adevarul brut, slinos ca un porc, de multe ori puturos ca o hazna. Inteleg si aprob seductia, jocul, povestea, fictiunea, magia, trucul, spectacolul, itinerariul dramatic. Dar diferenta dintre seductie si prestatia curvei este data de rafinament. Asa cum tot pe portativ incap si Mozart si Salam Fermecatoru’. Cum tot pe tavan dau cu pensula si Michelangelo si un zugrav din Stefanesti.
In sfarsit, curva are complexul perfectiunii si vocatia ostentatiei. Pana si Seherazada, cand vedea zorii mijind, sfioasa tacea. Sfioasa ! Curva nu poate fi sfioasa niciodata. Demersul ei de marketing este prea agresiv. Da-i dracului de zori mijind. Poti sa-i vari si lanterna in ochi, ea tot isi va face numarul. De aceea, consider ca uneori e bine sa-i vorbesti pe limba ei. Daca ii canti in struna, s-ar putea sa nu mai fie evidente diferentele dintre voi.Chiar daca o intalnesti la Ateneu, spune-i pe bune ca da din buric aiurea. E ca in bancul cu poliglotul care intalneste ciobanul – si la ce i-a folosit? Invoc acum un motto care mi-a placut mult:” Cu samuraii lupti ca samuraii, cu talharii lupti ca talharii!”

Tarfa satului

Ioana, tarfa satului, moare. Vecinii ca sa se razbune o ingroapa goala.
Dupa 2 zile, avand mustrari de constiinta, o dezgroapa s-o imbrace. Spre surprinderea tuturor sicriul era gol, vecinii gasind doar un biletel pe care scria : “Sunt in pu*la la Matei , groapa 7, randu’ 3″.

 Cu nici unul dintre Padurean sau ceilalti nu are rima...asa ca ramane Matei...

Da, acum m-am linistit...

Exact, m-am linistit...sunt in Iernut, si aflu cu multa satisfactie ca incercarea gunoaielor de a ma denigra pentru a-si ascunde destrabalarea si desantarea, precum si hotia, a dat gres...lumea cunoaste si despre Padurean, si despre ceilalti...se stie deci cine este gunoiul...Ha, ha, ha...si va urma...

Un nou premiu...

A mai obtinut un premiu fiica-mea...ca ea invata, nu a mostenit neamul matern...Dar, totodata, un nou prilej pentru maica-sa de a se expune asa cum stie ea, asa cum ati vazut (cei care ati fost pe acolo, prin acea sala oribila)...ca asa se cuceresc unsurosii, pentru a umple WC-ul public...si asa se impodobeste pomul de Craciun...
O ia razna rau, pe urmele maica-si....

Cine e mami?

Tarfa satului, cine sa fie? 

I. Padurean, din Cuci, si I.A.Nituca, din Iernut...ce cuplu reusit...

Cu "Va urma"
El, un pic mai destept decat ea...cand s-a strans ata, i-a dat un sut, asa cum se face cu tarfele, de fapt, si a fugit sa nu-si piarda familia, desi merita cu prisosinta...(asta se va intampla, totusi).
Asa cum e si cu cainii...unii se intorc, altii nu...
 Degeaba imi spunea mie Muri (de la Dates) sa o pun in lant...tot degeaba, il rupe...

Prietenii mei

"Prietenii mei nu sunt foarte multi, dar sunt precum stelele.

Nu ii vad mereu, dar stiu ca ei sunt, intotdeauna, acolo!

Vine si momentul din viata cand va trebui sa realizez:

Cine conteaza,

Cine nu a contat niciodata,

Cine nu va mai conta,

Si, mai ales, cine sunt aceia, putini, care vor conta intotdeauna...

Nefericiti, facatorii de vrajba!"

Motivatie:

La momentul potrivit, Domnul nu ma va intreba cati prieteni am avut.

Ma va intreba, insa, pentru cati oameni, eu, am fost un prieten...

Vama Veche

Curvelor, cu drag
Curvele stiu sa ne dea foc
Curvele stiu sa ne stinga focul
Curvele nu pun intrebari
Nu vor sa stie unde ai fost aseara
Curvele sunt triste mereu
De mii de ani dimineata e greu...
Curvele mor, pot suferi
Singuratatea din zori de zi...


Nimeni nu vrea sa auda de voi, dar toata lumea va stïe adresa...

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Dedicatie singurei curve din viata mea...vor mai urma, cu drag...(dedicatii, desigur)

Uite ceva super

http://www.youtube.com/watch?v=9ZQFelMYI9c

Orice asemanare cu personajul la care stiti ca ma refer nu este deloc intamplatoare...tarfa e identica...

http://www.youtube.com/watch?v=9ZQFelMYI9c 

Diferenta e ca aia merge in padure, asta la sora-sa, la bloc, cu Padurean, de la E-ON...chestie de posibilitati...si de gusturi... 
Iar aia e doar in faza in care mimeaza....

Nu, nu am disparut...

dar am unele treburi mai importante, un timp...voi reveni, cu "drag"...

Personajele povestii

Voi reveni in curand

La tatal de cate un week-end...

Diavolul (de soacra)a lucrat mereu...si impotriva tuturor...

Cu siguranta, asa ca de obicei, va spune ca nu e adevarat...cum spune ca nu e adevarat si ca se numeste asa cum se numeste, daca ii satisface trebuintele personale...

Cand esti curva?

E o intrebare pe care au pus-o mai multe femei iar eu am incercat sa dau o explicatie pe moment, fara sa ma gandesc prea mult. Sunt foarte putine cele care se pot lauda ca au facut-o cu un singur barbat si ca, in consecinta sunt fete cuminti. De fapt sunt atat de rare incat eu unul nu sunt sigur ca am intalnit vreuna trecuta de 25 de ani.

Si totusi, cand poti spune ca esti curva? Care este limita peste care, odata trecuta, cuvantul ti se potriveste ca o manusa? Sa vedem…

Unele imi spun ca cele care au facut-o cu mai mult de trei barbati sunt curve, altele imi spun ca nu ar conta asa de mult numarul ci mai degraba modul, contextul si conditiile in care au facut-o si pe cale de consecinta ele insele nu sunt curve desi au facut-o cu cel putin 10 barbati. Dubios… spun eu. Exista fara indoiala o discutie la mijloc dar… care-i limita pana la urma? Unde te opresti si zici, gata! Asta-i curva!?

Pana la urma, cel mai important lucru pentru o femeie este daca se simte curva sau nu. Exista curve care au atitudine de fete mari, exista fete mari care au atitudine de curve atunci cand zambesc languros, cand intra in tot felul de scheme si intrigi ieftine. Dar pana la urma, de data asta barbatul decide. Cum de putine ori se intampla de fapt in viata, barbatul este cel care decide in legatura cu o femeie sau alta.

Eu consider curve pe cele care si-au inselat barbatul fara sa aiba o atitudine corecta fata de el adica sa se desparta inainte. De fapt si cele care se despart de barbat pentru altul sunt putin parasute, dar parasute cu caracter. Sunt curve cele care nu mai stiu cu cine au pus-o pentru ca le-au pierdut numarul, sunt curve cele care nu-si pot stapani instinctele si trec la treaba fara sa se gandeasca inainte, sunt curve cele care cedeaza unor avansuri doar pentru ca “el a vrut si a insistat!” iar cedarea asta s-a produs in mai multe randuri, sunt curve cele care o fac pe bani, sunt curve cele care nu pot avea o relatie de lunga durata fara sa-si insele barbatul… si mai sunt cateva cazuri.

O alta intrebare ar fi: ce conteaza daca sunt curva sau nu? Atata timp cat eu ma simt bine cu mine nu mai e relavat. Adevarat! Nu e relevant pentru tine dar in cazul in care vei pune un barbat sa decida daca esti curva sau nu lucrurile devin complicate.

Barbatii au un sentiment de posesivitate fata de femeile lor provenit mai degraba din instinctul lor de a le proteja. Iar femeile au nevoie sa fie protejate.

Pentru un barbat femeia lui e de cele mai multe ori un subiect tabu atunci cand iese la bere sau discuta cu prietenii… femeia lui e ceva, undeva deasupra lucrurilor cotidiene, normale, deasupra lumii… e un subiect atat de delicat incat nici nu se discuta cu voce tare.

In atare conditii va fi foarte greu sa-si explice fenomenele prin care femeia lui a ajuns in pat cu 5-6 barbati, cu unii pentru un an doi poate iar cu altii cate 2-3 saptamani sau chiar o singura noapte. Iar cand va fi pus in situatia de a lua decizia va judeca foarte atent si foarte obiectiv.

Asadar… cand esti cu adevarat curva? Poate-mi raspunde vreo femeie, ar fi mai interesant
De pe
http://www.pixme.org/fun-si-haihui/cand-esti-curva/2229

Oricum, in situatia concreta data, fenomenul este ereditar, se transmite in familie...maternal...

Cu bataie...scurta

http://www.piticigratis.com/2012/04/instagram-cum-sa-te-transformi-din-tarfa-ordinara-in-tarfa-vintage/


Si, cu ochelari de soare pe ulita...din nou moderne...

Definitie

Cea mai frumoasă definiţie a căsătoriei: Un stăpîn, o stăpînă şi doi sclavi. NUNTĂ, cuvant moştenit de la greci parca, înseamnă SACRIFICIU, nu petrecere, dănţuială. Adică, fac nuntă cu tine, mă angajez ca pe altarul iubirii să sacrific din ego-ul meu.Cei care înţeleg sînt pregătiţi pentru încercarea căsniciei, cei care nu...gasesc pretexte pentru a deveni latrine publice, fie ele si in comune cu mofturi de oras.

A se vedea personajul pe care il stim cu totii, I.A.N.

Adulterul - un termen mai bland al curviei?

ADULTERUL – CADEREA DIN HARUL CASATORIEI
a) Adulterul ca tradare a fidelitatii conjugale. Pacat impotriva fidelitatii, adulterul este caderea din harul casatoriei. Iubirea dintre sot si sotie arc originea in iubirea divina, ea insasi fiind o participare la iubirea lui Dumnezeu fata de lume. Prin iubire sotii sunt in comuniune spirituala cu Dumnezeu. De fapt, nu exista decat o singura iubire, iar celalalte nu sunt dccat fulgurante sau continue participari. Casatoria face din actul iubirii o realitate noua, conferindu-i o structura fundamentala. Totusi, sotii nu poseda iubirea, asa cum poseda alte lucruri, ci o au asa cum il au si pe Dumnezeu. Tocmai din aceasta cauza ca nu exprima o stare fixa, un orizont inchis, o realitate incremenita in imobilitate. In conceptul de iubire personala, care dobandeste in casatorie un caracter de fidelitate, e vorba de o unitate harica data si, totodata, de un proces de daruire si asimilare in necontenita crestere, o viata de continua modelare dupa chipul lui Hristos. E vorba despre o relatie vitala de implinire reciproca a madularelor ce fac parte din unitatea unui intreg pecetluit cu harul casatoriei. Aceasta “nastere din nou" presupune mentinerea iubirii in flacarilc necontenite ale purificarii, implica necesitatea unei asceze. Expcrienta trairii impreuna e situata la nivelul vietii celei mai inalte, caci numai adeziunea la descoperirea tainelor mantuirii poate sa insemne pentru soti o autentica impartasire de lumina. Pana cand casatoria, ca fapt de viata spirituala, intra defmitiv in marele viitor al Imparatiei lui Dumnezeu, cu alte cuvinte, se mai afla inca in aceasta lume, in viata conjugala ramane posibilitatea destramarii unirii intemeiate pe dragoste, posibilitatea desfacerii binomului spiritual. Acest lucru se savarseste prin adulter. E adevarat insa ca ramane si posibilitatea concilierii celor doi soti in acelasi "trup tainic" care a fost dezmembrat.
Din punct de vedere spiritual si tainic, adulterul este un fenomen abominabil, o tradare si o apostazie, un rau care incepe in lumea spirituala si tot aici se consuma. Infidelitatea este atragerea vointei unui sot spre neant, o tagaduire a fiintei, a creatiei lui Dumnezeu, o negatie in care este cuprinsa impotrivirea fata de har, caruia vointa razvratirii i se opune cu indaratnicie. Gravitatea acestui pacat nu apare in constiinta sotului tradator in toata amploarea si profunzimea lui, decat atunci cand estc privit din perspectiva efectelor sale ultime, in eternitate. Dintr-un parazit al firii, pacatul adulterului devine o tagada, devine anti-har: Imparatia lui Dumnezeu este astfel respinsa de catre natura cazuta. Sensul iubirii sponsale se refera la biruinta vesniciei, mai bine-zis, la patrunderea eternitatii in timp sau la introducerea temporalului in eternitate, echivaland cu o victorie asupra infernului si a puterilor sale. Dimpotriva, adulterul e o infrangere, o daramare a unui templu. Pacatul se introduce acolo unde a domnit harul si in locul plinatatii dumnezeiesti se casca o prapastie de nefiinta in insasi zidirea lui Dumnezeu, deschizandu-se astfel in viata conjugala portile iadului. Adulterul mai inseamna si dezagregare cosmica, uciderea naturii.
b) Nelegiuirea adulterului privita in continuturile ei. Adulterul este legatura nelegiuita a unui barbat casatorit cu alta femeie decat a sa sau al unei femei casatorite cu un barbat, altul decat sotul sau. Se deosebeste de desfrau, intrucat acesta este un raport nelegiuit intre persoane libere de orice angajamente matrimoniale. El se refera la unirea trupeasca, la consumarea faptului rusinos, iar la natura acestor crime de ordin spiritual participa si dorintele rusinoase, imbratisarilc neoneste si chiar, dupa unii, abuzul egoist de corpul partenerului de casatorite. Adulterul poate fi simplu sau dublu, dupa cum numai unul din cei doi soti vinovati este casatorit sau amandoi.
Oricare ar fi forma ei, infidelitatea conjugala este una din crimele cele mai grave care pot murdari constiinta religioasa. Caracterul abominabil al adulterului apare mai ales cand e privit in lumina eternitatii, neavand din acest punct de vedere nimic banal in el. Dar gravitatea lui e marcata si din alte considerente. Calcand in picioare drepturile cele mai sacre inscrise in suflet de Dumnezeu insasi, adulterul, pe cale de tradare si sperjur, rapeste si prostitueaza un trup ce este propietatea altuia, aduce dezolare si ruina in societatea domestica, otraveste izvoarele vietii, dispretuind legile privitoare la propagarea neamului omenesc, corupe bucuriile si satisfactiile paternitatii, ruineaza natura. Dupa toate acestea, nu-i de mirare ca popoarele, care au ajuns consiente de efectele adulterului, chiar acelea care priveau la inceput desfraul ca pe un act indiferent din punct de vedere moral, l-au urmarit si pedepsit fara crutare. (Fenomenele orgiastice, care sunt si ele fapte deosebit de grave, dupa cum am vazut intr-o lucrare anterioara, apartin unui alt registru social), La romani, inaintc de a fi vorba de instaurarea codului lor juridic, pacatul adulterului se pedepsea cu implacabila severitate. August face o legc in carc declara adulterul ca o crima sociala, dictand exilul celor care se faceau vinovati. Mai tarziu, nu se stie in ce epoca, pentru acest pacat a fost prevazuta pedeapsa cu moartea.
c) Sensul adulterului consemnat in Evanghelie. Dupa cuvintele Mantuitorului din predica de pe munte, adulterul distruge insasi relitatea esenta tainica a casatoriei. "Ati auzit ce s-a zis celor de demult: sa nu savarsiti adulter. Eu insa va spun voua ca, oricine se uita la femeie, poftind-o, a si savarsit adulter cu ea in inima lui" (Mat V, 27-28) Iisus nu se opreste la condamnarea faptului material. Ca totdeauna, cuvantul Sau priveste o intelegere ce urca de la trup la suflet, de la carne la vointa, de la ceea ce se vede la ceea ce nu se vede, de la temporal la etern. In dorinta tradarea e deplina, pentru ca ea se refera la un fapt de ordin spiritual. Barbatul nu se uneste doar cu trupul femeii, ci si cu sufletul ei. Daca acest suflet este pierdut pentru barbat, barbatul a pierdut cea mai pretioasa parte din femeia sa, am putea spune ca a pierdut totul. Totul e spiritual. Cine vrea sa se pastreze curat, trebuie sa alunge din sufletul lui umbra oricarei pofte trecatoare. Numeroase texte din Noul Testament condamna adulterul, dar nici unul nu patrunde atat de adanc.
d) Atitudinea fata de adulter in lumea crestina rasariteana. Parintii primelor secole crestine sunt intr-un glas stigmatizind adulterul ca o crima din cele mai grave. Clement Romanul, in Epistola catre Corinteni, numeste adulterul "crima infioratoare" si asemenea lui Parintii bisericesti, in deosebi Sfantul Vasile si Sfantul Grigorie de Nyssa. Insa consensul lor se intrerupe cand e vorba de stabilit pedeapsa ce trebuie aplicata adulterilor. Ciprian, in Epistola catre Antonian, ne spune ca, inainte de el, unii episcopi nu admiteau deloc pe adulteri la pocainta. El insa admitea ca fiecare episcop ar fi liber sa trateze acest pacat dupa constiinta sa, avand a de seama de hotararea ce o ia numai lui Dumnezeu. Deci disciplina penitentiala a variat in primele trei secole dupa loc si dupa timp. In general insa, aproape toti Parintii socoteau ca adulterii care fac pocainta suficienta sa fie primiti in Biserica, dupa cxemplul pc care il da Sfantul Apostol Pavel cu incestuosul din Corint (1 Cor, V, 5: II Cor 5-1 1). Tertulian se arata mai sever in aceasta privinta, el refuza primirea adulterilor in Biserica. Origen este de acceasi parere si spune ca episcopii care iarta pacatul adulterului si ii impaca pe cei vinovati cu Biserica, depasesc puterea lor sacerdotala. Hipolit se tine cam de acelasi limbaj, ridicandu-se cu severitate impotriva relaxarii pe care o masura a vremii sale o introduce in Biserica. Tot la fel, Sinodul de la Elvira are o atitudine foarte severa cu privire la adulteri, nu le da acces la impartasanie nici chiar in ceasul mortii. Abia episcopul Romei Calist a schimbat aceasta disciplina severa zicand: "Ego et moechinae et fornicaticonis delicta paenitentiae functis dimitto". Aceasta atitudine a luat-o in numelc pacii ce trebuie sa domneasca in Biserica lui Hristos.
Adulterul detine un loc important si in legislatia Imparatilor crestini, putand urmari astfel atitudinea morala fata de acest pacat. Constantin cel Mare a marit pedeapsa cu privire la adulter. Sotul vinovat era pasibil de exil si chiar de pedeapsa cu moartea, iar complicele sau trebuia sa fie decapitat daca era liber si ars daca era sclav. Aceasta legislatie a fost agravata in 339 de fiul lui Constantin, care a interzis apelul contra sentintei si a stabilit impotriva adulterilor pedeapsa rezevata paricizilor. Sub Teodosie, vinovatii erau condusi public intr-un loc de prostitutie. Acest Imparat a prescris sa se grabeasca instructia proceselor dc adulter. Tot influenta crestinismului a tins sa aplice sotului vinovat de adulter o pedeapsa de la care nu avea dreptul sa se sustraga. Din punct de vedere civil, el devine pasibil de pedeapsa cu moartea si numai in cazul in care avea descendenti pana la al treilea grad i se cruta averea. In acelasi timp, legislatia aceasta se arata mai putin severa fata de sotie, care va fi de aici inainte inchisa intr-o manastire vreme de doi ani. Daca dupa acesti doi ani, sotul nu o primea, casatoria era considerata desfacuta, femeia era tunsa si inchisa in manastire pentru restul vietii sale. Manastirea primca averea sa, dupa ce sotul isi lua partea, suma egala cu o treime din zestrea sotiei. Nu avem dovezi ca femeia trebuia sa primeasca lovituri de vergi inainte de a fi inchisa in manastire. Imparatul Leon Filozoful a decretat, la randul sau, ca vinovatilor de adulter sa li se taie nasurile si sa nu se mai poata casatori niciodata. Cu privire la inchidcrca in manastire, a fost adusa o usurare in sensul ca cei doi ani de sedere in manastire nu aduceau si ruperea casatoriei, iar sotia indcpartata putea fi reluata de sot. Totusi, tatal pastra dreptul sau vechi de a pedepsi cu moartea fiica sa vinovata.
e) Condamnarea adulterului de catre canoanele Bisericii Ortodoxe. Din aceste nenumarate dispozitii juridice emise in decursul vremii. Ceea ce e important de a retine nu e rigoarea pedepselor ce s-au aplicat adulterului, ci intentia legiuitorilor de a arata fidelitatea in casatorie ca fiind o norma de viata crestina. Pentru a-si apara credinciosii de primejdiile adulterului, ca si a tuturor formelor pe care le poate imbratisa acest pacat, Biserica Ortodoxa si-a formulat principiile de conduita morala in anumite canoane. Canoanele sunt legi pentru cler si popor, desi nu cuprind in ele insele intreaga lege morala. Prin cuprinsul ei, legea morala crestina e un adevarat univers religios, un organism tainic, ca si Sfanta Biscrica, iar canoanele nu ajung decat in mod partial sa o exprime. Cu toate acestea, numai prin ele se afirma functiile normative ale legii morale. Dintre canoanele care se refera la adulter, amintim canonul 58 al marelui Vasile, care opreste de la Impartasanie 15 ani pe cel care a savarsit acest pacat, precum si canonul 81 al aceluiasi Sfant Parinte care opreste de la cele sfinte pe preotul cazut in adulter. Dar Biserica s-a mai folosit si de anumite legi ale societatii organizate juridic in care a trait, pe care le-a turnat in tiparul unor forme spcciale. Din imbinarea normelor bisericesti propriu-zise sau a canoanelor cu legi de stat au rezultat "nomocanoanele". In nomocanoane sunt cuprinsc cele mai multe dispozitii si pedepse privitoare la adulter, din care reiese cu limpezime adevarul ca Biscrica a tinut totdeauna in mod strict la curatia vietii conjugale.
f) Condamnarea adulterului prin cultul adresat Maicii Domnului. Caderea in adulter are aceeasi gravitate la barbat ca si la femeie, dupa cum am mai spus, neputand vorbi, in gandirea ortodoxa de existenta a doua morale deosebite. Cu toate acestea, pacatul femeii pare a avea un caracter si mai grav, in functie de inaltimea la care a fost ridicata femeia-sotie in crestinism "Minunat este Dumnezeu intru sfintii Sai", exclama credinciosii nostri intr-o doxologie, iar intre sfinti, Maica Domnului este considerata "mai cinstita deeat Heruvimii si mai marita fara de asemanare decat Serafimii". Cinstirea Fecioarei Maria ridica ea insasi sufletul barbatului la inaltimea femeii desavarsite, sfintita de catre Duhul lui Dumnezeu inca de la Bunavestire. In noua alianta a Tainei Casatoriei, sotia este aceea care detine locul pe care Maria il are in Alianta Rascumpararii. Intrucat sensul oricarei "bune vestiri" este si sensul iubirii, femeii-sotie ii revine menirea de a fi preoteasa acestei iubiri. Odata pangarita iubirea nimic nu-i mai poate lua locul. Pacatul specific al femeii devine astfel adulterul. Intr-o veche rugaciune liturgica, credinciosul se adreseaza Preacuratei Fecioare cu aceste cuvinte. "Prin iubirea ta, leaga sufletul meu". Acestea sunt cele mai curate cuvinte pe care mirele le adreseaza in clipele Nuntii alesei inimii sale. Mireasa care-si pierde castitatea isi pierde toata puterea de integrare a sufletului barbatesc in ordinea existentei fericite la care aspira, iar sotia care isi pierde cinstea darama un cult si lasa loc unei inchinari la idoli.
g) Gravitatea infidelitatii conjugale privita social, in mod distinct la femei si barbati. Gravitatea adulterului pentru femei prezinta si alte aspecte, care privesc mai ales laturile comunitare ale vietii omenesti si asupra carora se insista mai mult in zilele noastre. "Orice sot necredincios este un om nedrept si barbar. Dar femeia necredincioasa face si mai mult: ea distruge familia si rupe legaturile firesti. Dand barbatului copii care nu sunt ai lui, il tradeaza si pe el si pe copii, unind perfidia cu necredinta. Nu se poate inchipui pe lume o situatie mai groaznica decat a unui nenorocit care, fara incredere in nevasta sa, nu poate asculta cele mai dulci mangaieri ale vietii, caci imbratisandu-si copilul se teme sa nu imbratiseze copilul altcuiva, dovada rusinii sale si rapitorul bunurilor adevaratilor lui copii. In acest caz, familia devine o societate de dusmani ascunsi, pe care o femeie vinovata ii inarmeaza pe unul impotriva altuia, silindu-i pe toti sa se prefaca cum ca se iubesc. Prin urmare, nu e destul ca femeia sa fie credincioasa, trebuie sa fie socotita ca atare de barbatul ei, de neamuri si de toata lumea". Asadar, accentul de data aceasta se pune pe consecintele sociale ale pacatului savarsit de femeie, pentru care reputatia este tot atat de necesara ca insasi nevinovatia ei. Fara sa aplicam relatiilor de casatorie principiul primordialitatii ordinii naturale, socotind ca unicul scop al unirii dintre barbat si femeie procrearea, suntem constransi sa constatam ca efectele infidelitatii conjugale trec dincolo de raporturile personale ale celor doi soti, in actualitatea vie a realitatii sociale.
Caderea in adulter isi are gravitatea sa si pentru barbati, putand fi urmarita mai ales in configuratia pe care o prezinta moravurile in destramare. Despre adulter s-a spus ca el modeleaza ceea ce pare prea ecxcesiv in ordinea fidelitatii, pentru acei soti pe care o tinerete prea inzvapaiata, sau cel putin lasata totdeauna pe seama unei fantezii capricioase, i-a pregatit prost pentru o credinciosie exacta. Frecventa adulterului la barbati e mult mai mare decat la femei, uneori ajunge pana acolo incat in multe medii, cu toata propovaduirea preceptelor evanghelice, e considerata ca o greseala mica de tot si sotul crede ca e achitat de obligatiile sale daca salveaza aparentele. Aceste aparente pot fi constituite de observarea exterioara a unor obiceiuri si "practici traditionale". Astfel, este admis ca femeia este obligata sa pastreze fata de sot fidelitatea inimii si a trupului, dar sotul se crede despovarat de ele, mai mult, "sotia prudenta nu trebuie sa caute sa cunoasca aventurile sotului ei si e chiar bine sa tina ochii inchisi. Si daca in dauna acestei recomandari ea ajunge sa cunoasca poznele sotului, morala practica ii creeaza obligatia de a rabda, de a ierta si de a lucra ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Din contra, in caz de adulter savarsit de femeie, nimeni nu crede ca barbatul trebuie sa rabde si sa ierte". Morala care pretinde sotului incornorat sa scape de ridicol, sa ceara imediat inlaturarea legaturii nepermise sau sa pedepseasca cu strasnicie pe vinovat, are legaturi organice cu conceptia care face din femeie un simplu partener necesar barbatului in vederea potolirii concupiscentei. Taina iubirii sponsale e redusa la un contract inserat intr-un context juridic, in care partile sunt conditionate de elementele naturii lor specifice.
Invatatura de credinta ortodoxa e vocea ecleziala care atesta continuarea in istoria crestinismului a unei traditii vii si putemice. Aceasta invatatura a vazut totdeauna in adulter o cadere din har. Mai presus de toate a tinut la respectul pentru iubirea care atarna de Taina Casatoriei, pe care n-a schimbat-o niciodata cu un contract al carui statut nu exprima decat obligatii seculare.
Din “Adevarul si frumusetea casatoriei”, Pr. Prof. Dr. Ilie Moldovan